ore fixe, idei trăsnite

De ce ne programăm întâlnirile, trezitul de dimineaţă, plecatul la muncă, începerea programului de muncă la ore fixe sau la şi jumate? De ce întotdeauna o piesă de teatru sau un concert începe la fix sau mai rar la şi jumate? Pentru că e mai uşor de memorat? Ăsta e singurul răspuns? Eu aş vrea să îmi pun alarma de dimineaţă la şi 23, să încep programul de muncă la şi 37, să termin programul de muncă la şi 38 (să stau şi peste program), să îmi iau pauza de masă la şi 46 şi să îmi propun să mă întâlnesc cu gaşca la o bere la şi 22. Aş vrea să văd o firmă care are pe uşă programul de funcţionare: 8.37-17.38, aş vrea să văd un post tv care îşi începe jurnalul de ştiri la 18.49. Dacă nu mă înşel tvr-ul avea un program din ăsta pe vremuri. Pe vremuri când reclama nu avea un suflet aşa mare la televizor. Cam atât, eu mă opresc, exemplele pot continua... aţi înţeles ideea. De fapt, există o companie care nu respectă orele fixe, cfr-ul. În scimb cfr-ul respectă cu sfinţenie prelungirile.
Oricum, câţi ajung la servici la orele scrise în fişa postului, câţi ajung la fix sau la fix şi 30? Câţi se dau imediat din pat după ce sună alarma la 7 fix, să zicem? Şi câţi ajung la o întâlnire exact la ora programată? Hai că ne vedem la fix! Fix şi 24!
Later edit: bine că ora care apare mai jos nu e 17.00...

jungla nu aparţine numai animalelor

Acum vreo săptămână eram prin megasuperextraimensul mall Afi Cotroceni. Nu m-a şocat întinderea mall-ului, nu m-a şocat vreun brand anume, nu m-a şocat vreo ofertă de preţ aferentă unei deschideri. M-a şocat în schimb marea de oameni ce se perinda pe acolo. După cât de aglomerat era ziceai că e pană de metrou la o oră de vârf, în cursul săptămânii pe undeva pe la victoriei. Dar despre altceva vreau să vorbesc aici. Ceva ce m-a şocat şi mai tare. O mamă! Da! O mamă cu un copil aflat în cărucior, copil care plângea de zor, plânset ce o deranja al naibii de tare pe "stimabila" mamă care a încercat să comunice cumva, adresându-i copilui nişte vorbe nu tocma pe un limbaj comun şi lui. Cu scuzele de rigoare pentru limbaj:

-"Taci dracu din gură! Ai auzit!? Taci dracu din gură dacă nu moartea te ia! Ai auzit!?"

Sigur limbajul nu a fost unul cunoscut copilului pentru că acesta a continuat să plângă. Nu aş fi amintit de acest episod aici, dar, ieri, într-o staţie de metrou, o mamă îşi certa cu vorbe grele copilul care nu părea să aibă mai mult de 4-5 ani. Cu vorbe grele de maximă rezonanţă şi cu palme la fel de grele. A intervenit la un moment dat agentul de pază, însă fără nici un rezultat. Am uitat să zic că femeia făcea acest scandal în timp ce mai ţinea în braţe un copil mic. Am făcut şi un mic filmuleţ dar nu o să-l postez aici, nu sunt ştirile de la ora cinci şi nu intră în tiparul acestui blog .

Acum stau şi mă întreb, de ce asemenea personaje au ajuns să dea naştere unor copii? Eu cred că ar trebui să se dea un test la un moment dat al vieţii, şi în urma testului să ai voie sau nu să faci copii. Testul ar fi valabil de ambele sexe. Ştiu că asta contravine unor legi creştine, dar dacă testul e negativ să se facă operaţia de sterilizare. Aşa cum, văd că mai nou se propagă nişte viruşi de tipul H1N1, că se tot vorbeşte mult despre asta în ultimul timp, viruşi care au rolul de a mai regla numărul populaţiei globului probabil deja prea mare pentru resursele existente, aşa şi aceste teste ar avea rolul de a regla încă de dinainte de procreere. Ştiu că poate fi de comentat în privinţa asta, dar jungla nu aparţine numai animalelor...

fără prescripţie medicală

Nu-s la curent cu ultimele noutăţi de la rubrica meteo, nu ştiu prin ce părţi încă mai plouă şi prin ce părţi ninge, concluzie: pe blogu' lu' măce nu găsiţi detalii despre vreme. Senzaţional! Pe blogu' lu' măce poţi să faci şi eventual să desfaci! Pentru că aici poţi ajunge când nu ştii ce să faci, asta conform necunoscutelor căi ale lu nea tovarăşu' Google. După calcularea unor ecuaţii simple rezultă că, dacă eşti într-o stare acută de plictiseală şi ajungi aici, starea se va ameliora. Altă concluzie: acest blog se citeşte fără prescripţie medicală. Dacă apar manifestări plăcute sau neplăcute adresaţi-va subsemnatului cu sugestii şi reclamaţii. Mulţumesc.
Şi ca să termin cu ce am început, aţi sesizat că avem un noiembrie tare friguros... Şi uite aşa, blogu' lu' măce vă poate ţine de cald, dacă-l citiţi în casă bineînţeles. Şi cu nişte contribuţii şi din parte lu' agentu', agentu' termic.

new entry in blogosferă

Vă relatez în cele ce urmează o ştire de senzaţie! Dragi cititori, avem un new entry în blogosferă. Un new entry care va face senzaţie în curând! Ralu şi-a făcut blog. Cum cine e Ralu? Ralu e Ralu şi asta îi ocupă tot timpul. (ralu, nu mă înjura, ştiu că nu mai eşti fan mircea badea). Ralu e Ralu şi le are pe ale ei. Ralu e Ralu şi de curând Ralu are pagina lui Ralu. Şi de ce aş mai tasta eu? aici? acum? Aşadar: http://paginaluiralu.blogspot.com/

mi-aş dori o viaţ'aparte

În postul anterior aţi observat că îmi doresc o viaţă-n şlapi. Versurile de mai jos reprezintă replica lui ralu la modul de viaţă descris de mine. De data asta îmi doresc o viaţă aparte. Am negociat cu ralu pentru drepturile de autor şi.... iată o viaţă aparte.

mi-aş dori o viaţ'aparte

mi-aş dori o viaţă-n şlapi
de mine să nu mai scapi,
sunt artist şi-mi merge bine
fii şi tu dacă te ţine.


mi-aş dori o viaţă'n papuci,
unde mergi tu..un'te duci?!
sunt mereu binedispus
dar loial şi chiar supus.

mi-aş dori o viaţă'n tenişi
dar nu pt k aş fi leneş,
sunt vrednic şi săritor
sar mereu în ajutor.

mi-aş dori o viaţă'n bermude
să beau numai ouă crude,
îmi dreg glasul delicat
şi'mi cânt imnul minunat.

mi-aş dori o viaţă'n blugi,
mănânc zmeur de pe rugi
şi merg seara la plimbare
şi joc remy la culoare.

mi-aş dori o viaţă'n hamac
mai mereu sa fiu buimac,
de nimic să nu iau seamă
din compot să beau doar zeamă.

mi-aş dori o viaţă'n pom
şi din om să fiu neom,
aşa sunt eu mai ciudat
dar sunt fin şi delicat.

mi-aş dori o viaţă'n barcă
şi să port tenişi de marcă,
eu sunt cool,mereu în trend
Măce's noul Famous Brand.

mi-aş dori o viaţă'n cântec
parc'aş fi copil de scutec,
sunt un încăpăţânat
vreau mereu să-mi fac de cap.

mi-aş dori o viaţă'n bere
să trăiesc doar cu plăcere,
să am bani şi multe fiţe
iubesc fetele'n rochite

mi-aş dori o viaţă'n "iarbă"
la treabă n-am nici o grabă
la şcoală nu'i nici un spor
tare'aş vrea un ajutor.

mi-aş dori o viaţă'n ploaie
mai mereu s-o fac de oaie,
sunt rebel şi'mi merge bine
nici să vrei n'ajungi că mine.

mi'aş dori o viaţă'n spumă
căci cu mine nu'i de glumă,
cum am spus...sunt răsfăţat
puiul mamei alintat.
...........................................................

după cum am relatat,
probabil aţi constatat
că's ciudat dar o duc bine
nu mai e altul ca mine.
sunt exemplar unicat
în '83 fabricat
ediţie limitată
calitate garantată:))=))))


DEDICAŢIE SPECIALĂ PENTRU VALENTIN:)))

Mulţumesc ralu!

Mi-aş dori o viaţă-n şlapi

Mi-aş dori o viaţă-n şlapi
Şi să n-am dureri de cap,
De spate sau de măsele
Şi să nu ascult manele.

Mi-aş dori o viaţă-n papuci
Să nu ştii nene un' te duci,
Să trec de orice-mi stă în cale
Şi să n-am dureri de sale.

Mi-aş dori o viaţă-n tenişi
Şi să fiu puţin mai leneş,
Să muncesc doar vreo trei zile,
Restul să mă plimb prin Chile.

Mi-aş dori o viaţă-n bermude
Şi să beau ţuica de dude,
Să îmi cânte Ploieşteanu
Şi să nu mă trezesc tot anu'.

Mi-aş dori o viaţă-n blugi
Să nu port pantaloni-n dungi,
Nici cămaşa, nici cravată
Şi să nu beau doar apa plată.

Mi-aş dori o viaţă-n hamac,
Să-mi cânte broaştele pe lac,
Să simt răcoarea dimineţii
Şi să mă salute toţi drumeţii.

Mi-aş dori o viaţă-n barcă
Să mă ud să mă fac leoarcă,
Să vâslesc prin valuri mari,
Să fiu în gaşcă de pescari.

Mi-aş dori o viaţă-n pom,
Să fiu cel mai vesel om,
Să fiu tânăr şi ferice
Şi să-mi cânte o pitulice.

Mi-aş dori o viaţă-n cântec,
Să fiu nene numai zâmbet,
Să mă pierd mereu în vise;
Am înnebunit sau pare-mi-se?

După cum observaţi, e prima tentativă de acest gen pe blog, aşa că... aştept critici, sugestii şi reclamaţii. Normal, pe adresa redacţiei.

Dacă ţi-a plăcut articolul dă-i un vot pe ftw.

chestia numită fondul şcolii

Vă mai aduceţi aminte de chestia numită fondul şcolii? Sunt sigur că da, şi presupun că mulţi din cei care aţi ajuns pe pagina asta încă mai cotizaţi. Şeful clasei era cel care se ocupa de acest aspect, sau în alte cazuri exista un elev desemnat casier. O adevărată industrie! Mai ceva ca la administraţia de bloc. Mi s-a părut şi mi se pare în continuare o mare prostie. Prostie pentru că încă se mai practică şi se cer nişte sume destul de mari. Există un aşa numitul comitet de părinţi, în care se discută şi acest gen de probleme financiare. Industrie după cum spuneam. La orele de dirigenţie se striga lista cu cei rămăşi restanţieri la plata fondului şi se aduceau mustrări. Suna urât când auzeai că ai rămas printre ultimii...

O altă problemă pe care o aveam a fost cea a cadourilor pentru profesori. Nu dădeam pentru toţi şi pentru fiecare aniversare pentru că nu îmi permiteam. Atunci când un profesor îşi primea cadoul, i se spunea ca fiind din partea clasei a X-a C şi i se dădea şi o felicitare cu cei care au cotizat. Mi se pare normal, doar cei 11 din 21 care au contribuit sperau să se bucure de nişte avantaje! Că doar de aceea au şi cotizat. Nu înţelegeam de ce, dacă i s-a luat ceva profei de 1 martie, trebuia să i se cumpere ceva şi de 8 martie. Asta nu se numeşte atenţie exagerată sau mai bine zis pupincurism?

Sau erau profesorii care publicau diferite culegeri, cărţi sau hărţi şi tu elev conştiincios, dădeai bănuţii pe ele că doar deh... ştiai că o să ai ceva în plus la notă. Şi profesorul avea grijă să-ţi inducă cumva asta.

Am spus mai sus că elevii contribuie, ştiţi doar că părinţii sunt cei care plătesc. Aşa e la noi, spiritul de turmă are întâietate. Recunosc, aveam o plăcere deosebită când mi se cereau bani, spuneam pas şi dădeam şi celor de lângă mine curaj să zică nu.

Ideea mi-a venit după ce am citit pe amdoar18ani.ro un articol pe această temă. Aşadar spune şi tu NU!

L.E Dacă ţi-a plăcut articolul dă-i un vot pe ftw.

Preselecţie Interviu - Confirmă Acum

Am primit ieri următorul mail, cu titlul de Preselecţie Interviu - Confirmă Acum. Iată şi mailu':

Cum de am ajuns eu să fiu preselectat,pardon, preselectată, la un interviu pentru videochat, nu se ştie. Confirm pe această cale că nu vreau să fiu nici pre nici selectat. Ştiu că sunt alţii mai în măsură să fie selectaţi pentru videochat. Abia dacă mă înţeleg cu chatul d'apăi cu videochatul. Eu încă nu mă simt pregătit să câştig bani cu mult peste medie. În plus mi se cere seriozitate. La naiba-n puii mei dacă pot fi serios...

Senzaţional! Magazinul de lângă casă niciodată nu te lasă!

Ştiţi vorba aia cu magazinul de lângă casă niciodată nu te lasă. Am coborât mai devreme să iau una, alta... d'ale gurii. Şi magazinul ăsta alimentar are raion pâine, raion băcănie, raion băuturi şi raion lactate, preparate... Respectiv case separate. Adicătelea tre să stai pe la mai multe cozi dacă vrei să cumperi mai multe. Stăteam să iau o smântâna, în faţă mea un nene cere un lapte zuzu, nene despre care observ apoi că e Dan Teodorescu, solistul de la Taxi. Vânzătoarea de la raionul respectiv, o tanti pe la vreo 50 şi ceva de ani, care îl observase că a stat şi la altă coadă îi spune:
-Dar de ce n-aţi cerut, când aţi cumpărat de la băcănie?
-Păi ştiu că e vorba de altă coadă, răspunde Dan Teodorescu
-E , lăsaţi... nu era o problemă.
Şi vine şi fericitului de vă scrie aici rândul să comande. Mi se pregăteşte smântâna, mă pregătesc să plătesc şi vânzătoarea:
-Bună seara doamna avocat! Ce mai faceţi? (pesemne că tanti ce tocmai intrase în magazin era avocat)
-Bună seara! Răspunde d-na avocat.
-Nu v-am mai văzut de mult, vă servesc cu ceva? (asta în timp ce încă nu terminase cu mine şi în spatele meu mai era o tânără la rând)
-Staţi liniştită, nu mă grăbesc, îi replică apoi avocata şi se aşeză la rând.

Nu i-am spus vânzătoarei, deşi trebuia să îi menţionez să se uite bine la faţa mea şi să mă ţină minte. Nu de alta dar am apărut într-un cadru timp de o secundă la ştirile pro tv şi am făcut şi câteva cursuri de drept la care am trecut cu brio (cu brio din prima, adică cu cinci).
Şi în atenţia Libertatea, Click, Cancan şi Otv! Senzaţional! Dan Teodorescu bea Zuzu roşu! Şi tot senzaţional! Dan Teodorescu face cumpărături dintr-un magazin de cartier.

Ps: scuzaţi-mi absenţa din ultimele zile.

articol cu "gen"

De multă vreme mă tot ţin să scriu un articol cu "gen". Adică gen. Şi uite că îl scriu, gen. Voi o ardeţi pe gen? Dacă nu, sigur ştiţi pe cineva care o arde pe gen mai tot timpul. Îi ştiţi sigur, între două cuvinte şi două virgule apare şi un "gen".
Eram aseară la o bere, gen şi pe un tovarăş îl sună, gen, următorul număr: 0764899101, gen. Respectabilul domn X s-a recomandat a fi din partea Cosmote, gen, şi pentru nu ştiu ce bălării, gen, are nevoie de ultimele 6 cifre ale CNP-ului, gen. Tovarăşu' l-a expediat politicos (cam prea politicos, părerea mea) spunându-i, gen, că nu are actele la el, gen. Şi hai că m-am plictisit de "gen" şi renunţ. Am sunat apoi la relaţii clienţi Cosmote, le-am spus povestea şi ni s-a spus că nu îi ajută cu nimic acel număr, doar dacă se face plângere la poliţie. Mare atenţie! ştiţi că CNP-ul are 13 cifre, primele 7 se pot intui foarte uşor, nu vă daţi datele personale!
Şi pentru că am început pe "gen" să termin totuşi tot pe "gen". Guess Who - Gen (feat Eugen) Şi uite că tot pe gen şi-a făcut puţină reclamă şi Neogen, gen.