Expunerea băncilor străine în România - constantă 

Băncile străine şi-au menţinut, în linii mari, expunerea pe România în prima parte a acestui an. Expunerea totală pe ţara noastră a scăzut uşor la 82 de miliarde de euro, de la 82,7 miliarde la sfârşitul anului trecut, arată datele Băncii Reglementelor Internaţionale, consultate de Money Channel.

Criza din zona euro nu a ştirbit semnificativ interesul băncilor străine pentru România. La sfârşitul primul trimestru, sumele parcate de băncile de peste hotare în România se ridicau la 82 de miliarde de euro.

În decembrie 2011, expunerea era cu 700 de milioane de euro mai mare, însă în ultimii ani au existat fluctuaţii şi mai mari de la un trimestru la altul. De altfel, faţă de vârful atins înaintea crizei, în trimestrul patru din 2008, expunerea este în prezent cu numai 5% mai mică.

Asta în condiţiile în care unele ţări fără prezenţă directă în România, precum Elveţia, şi-au redus aproape de zero liniile pe România.

Austria rămâne cel mai mare creditor extern al economiei locale. Băncile austriece aveau o expunere de peste 28 de miliarde de euro faţă de România, adică aproape o treime din total.

Băncile greceşti şi-au menţinut şi ele expunerea aproape de nivelul de 14 miliarde de euro. Medalia de bronz revine instituţiilor financiare franceze, care au linii totale de 12,9 miliarde faţă de entităţi româneşti.

Scăderea euro ar putea salva uniunea monetară europeană, potrivit experţilor

Valoarea euro urmează de câteva luni o traiectorie descendentă în raport cu dolarul /se apropie de pragul de 1,20/, în contextul preocupărilor legate de perspectivele economice ale zonei euro, însă în mod paradoxal această situaţie ar putea salva uniunea monetară, consideră unii specialişti ai Commerzbank.

"Euforia de la sfârşitul summitului european /sfârşitul lunii iunie/ s-a transformat în scepticism privind soarta monedei unice şi euro se află acum sub o presiune mai puternică din partea altor monede decât în urmă cu două săptămâni", explică surse ale Commerzbank, citate de AFP.

Cursul euro a crescut pentru o scurtă perioadă de timp după anunţul liderilor europeni privind aplicarea până la sfărşitul anului a unui mecanism care să permită o recapitalizare directă a băncilor, în anumite condiţii, prin intermediul Fondului de ajutorare pentru stabilitate financiară /FESF/ şi al Mecanismului European de Stabilitate /MES/.

În faţa unor preocupări sporite privind sănătatea sectorului bancar în Spania, a economiei acestei ţări, dar şi a Italiei, moneda unică europeană s-a depreciat cu 4 puncte în raport cu dolarul american, ajungând vineri la 1,2163 dolari, cel mai slab nivel de la 29 iunie 2010.

"Piaţa anticipează o cădere a euro sub pragul 1 euro=1,20 dolari", notează Kathleen Brooks, analist la Forex.com - ceea ce pentru unii experţi nu este neapărat o veste foarte proastă, comentează AFP.

"Pare evident că un euro puternic devalorizat ar putea permite de fapt salvarea lui", susţin specialişti ai băncii americane de afaceri Merrill Lynch.

În opinia respectivilor experţi, o depreciere semnificativă a euro în raport cu dolarul ar permite compensarea unei mari părţi a pierderilor provocate de scăderea competitivităţii unor ţări precum Italia în comparaţie cu SUA, după crearea monedei unice europene.

În principal, devalorizarea euro ar permite consolidarea competitivităţii exporturilor în două din cele mai mari economii ale zonei euro: Germania şi Franţa - şi ceea ce ar fi un veritabil balon de oxigen pentru relansarea economică a ambelor ţări.

O scădere cu 10% a cursului de schimb al monedei europene unice în raport cu alte devize, nu doar cu dolarul, ar însemna de fapt o creştere economică de 0,7 puncte în zona euro.

Această posibilitate nu trebuie însă supraestimată, ţinând cont de faptul că efectele într-o astfel de situaţie se resimt în cel puţin şase luni, a declarat pentru AFP Michel Martinez, economist şef pentru zona euro al Société Générale.

În special, "nu trebuie pierdut din vedere că motivul deprecierii monedei unice, respectiv datoriile, care au determinat majoritatea guvernelor să adopte măsuri de austeritate cu un impact profund negativ asupra creşterii economice", a insistat sursa citată.

China, care a ajutat uniunea monetară după declanşarea crizei, în special prin achiziţionarea de euro pentru diversificarea rezervelor sale valutare, s-ar putea afla în imposibilitatea de a susţine această traiectorie din cauza unei diminuări a exportului chinez în ţări europene şi a încetinirii ritmului de creştere în cea de-a doua economie a planetei.

În concluzie, o depreciere a euro sub 1,15 dolari ar fi temporară, deoarece presiunile asupra monedei americane s-ar putea accentua, înaintea alegerilor prezidenţiale şi în contextul incertitudinii politice şi economice generată de acestea, conchide Kathleen Brooks.AGERPRES

ING: Cursul ar putea atinge pragul de 5 lei/euro la finele anului

Analiştii ING Bank şi-au modificat în sens negativ estimările privind evoluţia leului, anticipând un curs de 4,85 lei pe euro pentru sfârşitul acestui an, şi nu exclud atingerea temporară a pragului de 5 lei pe euro, pe fondul tensiunilor politice şi crizei din zona euro.
 Anterior, în luna iunie, analiştii băncii estimau că leul avea să încheie anul la un curs de 4,6 pentru un euro.

"Iminentele alegeri generale şi o administraţie care a pierdut sprijin semnificativ au pregătit terenul pentru creşterea tensiunilor de pe scena politică, dar, după cum o arată pieţele financiare, evenimentele recente au depăşit serios majoritatea aşteptărilor. O serie continuă să scandaluri politice sugerează că regulile din România sunt fluide şi că agendele politice nu ţin cont de cele economice", notează analistul ING Vlad Muscalu într-un raport transmis marţi.

Situaţia de pe piaţa valutară şi cea a obligaţiunilor de stat sugerează că sentimentul investitorilor variază între incertitudine ridicată şi temeri că perspectivele ţării "se întunecă rapid", toate acestea în timp ce Europa trece printr-o dezintermediere în sectorul bancar, potrivit analizei ING.

"Scenariile de proiecţie care extraploează în mod liniar evoluţiile recente pot anticipa cu uşurinţă o criză a balanţei de plăţi pe termen lung, pe măsură ce tensiunile de pe pieţele financiare se revarsă în economia reală, iar turbulenţele din cele două zone încep să se alimenteze reciproc. Atribuirea unei probabilităţi cât de reduse unui scenariu atât de tragic ar putea limita serios apetitul pentru active româneşti", avertizează analiştii băncii.

ING precizează că acesta nu este scenariul cel mai probabil, însă nu există semnale că tensiunile politice vor lua sfârşit prea curând, din moment ce majoritatea "întrebărilor politice importante" - cum vor arăta viitorul parlament şi viitorul guvern, care va fi viitoarea strategie economică - nu vor primi răspuns până în primul trimestru al anului viitor.

În plus, banca centrală pare "tot mai flexibilă" în privinţa tolerării mişcărilor pe piaţa valutară, se arată în raport.

"Guvernatorul BNR a declarat recent că vede spaţiu de manevră pentru apărarea leului, dar a precizat că acest spaţiu ar trebui utilizat în mod înţelept, deoarece, în perioade tensionate, cursul de schimb flotant trebuie să-şi joace rolul", notează analiştii ING.

Mai mult, banca anticipează că presiunile de pe pieţele financiare s-ar putea accentua odată cu apariţia datelor economice pentru ultima perioadă.

"Este foarte probabil ca activitatea economică să fi fost afectată vizibil de evenimentele din ultimele luni, iar când aceste efecte vor deveni vizibile în rapoarte economice, presiunile de pe pieţele financiare s-ar putea accentua, oferind o avanpremieră a spiralei de efecte negative. Piaţa pare vulnerabilă faţă de un astfel de şoc", consideră ING.

Rata de referinţă anunţată luni de Banca Naţională a României (BNR) pentru euro a coborât cu 7,41 bani, la 4,5740 lei/euro, după ce vineri a atins un nou maxim istoric, de 4,6481 lei/euro.

Raportat la cursul de vineri, leul a pierdut 7,6% pe ansamblu lacestui an, de la un nivel de 4,3197 lei/euro. Leul s-a depreciat însă accentuat de la începutul lunii iulie, cu până la 4,4%, din cauza tensiunilor politice.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat luni că deprecierea leului din ultima perioada a fost "rezonabilă" dacă sunt avute în vedere tensiunile politice interne, dar scăderea depăşeşte fundamentele economice, chiar dacă România are un deficit de cont curent destul de înalt, care trebuie finanţat.

ING vede cursul de schimb la 4,9 lei pe euro la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, respectiv 4,8 lei pe euro la jumătatea anului 2013.

Pe de altă parte, analiştii BCR estimează, într-un raport recent, că leul va încheia acest an la 4,6 lei pe euro, ca urmare a perioadei de instabilitate politică şi presiunilor externe, dar va reveni în urcare în prima parte a anului viitor şi va finaliza semestrul întâi la 4,47 lei pe euro.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/ing-cursul-ar-putea-atinge-pragul-de-5-lei-euro-la-finele-anului_983583.html#ixzz233gs8FBm

Euro scade a treia zi consecutiv. Dealerii cred că BNR continuă să intervină indirect

Cursul de referinţă anunţat de BNR a scăzut miercuri la 4,5364 lei/euro, moneda naţională marcând a treia zi consecutivă de apreciere, într-o piaţă în care, potrivit dealerilor, banca centrală a continuat să intervină indirect pentru susţinerea monedei naţionale.

O rată oficială mai redusă decât cea de miercuri a fost publicată de BNR la 12 iulie, când euro a fost la 4,5252 lei. În sesiunea precedentă, referinţa a fost de 4,5378 lei/euro.

Cursul de referinţă a scăzut în această săptămână cu 11,17 bani, respectiv cu 2,4%, de la nivelul maxim istoric atins vineri, de 4,6481 lei/euro. Astfel, leul a recuperat mai mult de jumătate din pierderea consemnată de la începutul lunii iulie, când au început tensiunile politice.

Raportat la nivelul maxim atins vineri, leul a scăzut cu 4,4% în raport cu euro de la începutul lunii iulie.

Pentru dolar rata de referinţă a crescut miercuri cu 1,32 bani, la 3,6714 lei/dolar, iar cursul pentru franc a urcat de la 3,7771 lei/franc la 3,7777 lei/franc.

La deschidere, euro era schimbat pentru 4,5420 – 4,5450 lei, în scădere uşoară faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, de 4,5455 - 4,5575 lei/euro.

În prima oră de tranzacţionare cursul a înregistrat oscilaţii reduse, în jurul nivelului de 4,5450 lei/euro, după care cotaţiile au coborât treptat sub 4,54 lei/euro.

În jurul orei 13:00, operaţiunile se perfectau la 4,5385 - 4,5425 lei/euro, iar dealerii spun că banca centrală continuă să asigure oferta de euro, pentru a susţine aprecierea leului.

În schimb, valutele din regiune afişează scăderi de până la 0,6%.

Băncile comerciale au afişat miercuri dobânzi de 5,14% - 5,62% pe an pentru plasamentele cu scadenţă la o zi, similare celor de marţi. În acelaşi timp, dobânzile pentru sumele plasate pe termen de o săptămână au crescut nesemnificativ, la 5,24% - 5,74% pe an, după ce marţi au fost de 5,23% - 5,73% pe an.

Cursul EURO RON

Euro a atins un nou nivel maxim istoric, vineri, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat luarea unei decizii privind referendumul pentru demiterea presedintelui suspendat, Traian Basescu, pana la sfarsitul lunii august.
Banca Nationala a Romaniei a anuntat un curs oficial de 4,6481 lei/euro, vineri, cu 0,83 la suta mai mult decat in ziua precedenta.

Fostul nivel maxim record era de 4,6397 lei/euro.

Pe piata interbancara, inainte de afisarea cursului de referinta al bancii centrale, euro era cotat la nu mai putin de 4,6505 lei/unitate.

Moneda nationala s-a depreciat si in fata dolarului american, cu 1,18 la suta, fata de ziua precedenta, pana la o cotatie de 3,7972 lei/unitate.

Francul elvetian s-a apreciat, la randul sau, de la 3,8355 lei/unitate la 3,8695 lei/unitate.

De asemenea, pretul aurului a urcat de la 193,4869 lei/gram, joi, la 194,7995 lei/gram, vineri.

Joi, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declarase ca iesirile de capital din luna iulie au avut un impact negativ asupra cursului, insa banca centrala are spatiu de manevra pentru a-l sustine.

Potrivit spuselor sale, iesirile de capital, care au determinat deprecierea masiva a monedei nationale, au drept cauza suprapunerea problemelor legate de criza datoriilor din zona euro peste tensiunile politice interne. De altfel, Isarescu a subliniat faptul ca o detensionare a situatiei politice ar ajuta leul.

Curtea Constitutionala a Romaniei a anuntat, joi, ca urmeaza sa ia o hotarare in cazul referendumului pe data de 12 septembrie. Insa, vineri, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a anuntat ca judecatorii se vor reuni in sedinta pe 31 august.